Tu cât poți sta fără aer?

Hai sa facem un exercițiu: tine-ți respiratia! Te bagi? 

Eu încep acum și pornesc cronometrul, revin cu timeing-ul imediat: 51,48 (51 secunde și 48 miimi de secudă) atât am putut și uite și poza cu cronometrul. 

Viața începe cu prima gură de aer. 

Venim pe lume și primul lucru pe care îl facem ca necesitate, ca și condiție sine qua non este să respirăm. Este specific ființelor vii de pe această planetă. Ultimul lucru pe care îl facem înainte de trecerea dincolo este să respirăm pentru ultima dată sau să ne dăm “ultima suflare”. 

Cat de important este aerul pentru noi?!? O întrebare pe cât de prostească pe atât de îndreptățită. 

Nu vreau acum să înșir formula aerului dar cert este că organismele vii, printre care și oamenii, au nevoie de oxigen, un component al aerului. 

Singurul mod de a avea oxigen este natura. Tot ce este verde produce oxigen și consuma CO2… adică toxinele produse de noi prin tot ce facem. 

Ce distrugem noi in mod constant? Natura! Distrugem ceea ce este verde și viu. 

Mă întreb cum putem participa in mod conștient la sinucidere? Cum putem participa in mod conștient cu zâmbetul pe buze la sinucidere și la uciderea copiilor noștri? Cum nu realizăm că suntem parte integrantă din Natură și că odată distrusă noi vom pieri? 

Să ne intre bine in cap că nu suntem nimic mai mult decât o verigă in acest lanț iar lanțul este închis și controlat de Natură. 

Voi cei care vă îmbogățiți  fără limite din defrisarea padurilor sau din vânzări de păduri pentru defrișare vă gândiți că intr-o zi vă veti da ultima suflare pe maldărul de bani pe care i-ați făcut vânzând pădurile? Tăindu-le ? Dacă nu voi, copiii voștri și nepoții voștri care vă vor pomeni. Vă gândiți că ai voștri copii in viitor ar da toată averea voastră pe o gură de aer? 

Planeta va supraviețui cu sau fără noi. A mai făcut-o și acum milioane de ani când s-a adaptat și s-a reformat. Cea care a suferit a fost viața de pe Planetă la acea vreme. 

Știi când ai un ghimpe in piele și te deranjează? E, tot așa suntem noi pentru acest Pământ. Până la urmă vom fi rejectați și nu pentru că așa trebuie ci pentru că singuri ne semnăm sentința de rejectare dacă nu respectăm ceea ce ne ține in viață. 

Banii vor ajunge să nu mai conteze, faima și prestigiul nu vor mai conta …dar va fi prea târziu.

Stau și urmăresc campaniile de conștientizare a multor persoane publice de-afară. Personalități ca Leonardo DiCaprio care își redirectioneză sume colosale din venit in campanii de reîmpădurire sau de salvare a unor specii amenințate de dispariție. Iar la noi? La noi campaniile persoanelor publice sunt la promovat țoale, farduri și localuri unde mănâncă …. 

Le propun să se alăture acestei campanii de conștientizare a necesității aerului. A aerului respirabil. 

Ai încercat? Ți-ai ținut respirația? Cât ai stat fără aer?? Hai, curaj! 

Știți că de mult timp suntem “pregătiți” mental prin tot felul de filme care ne arată un viitor destul de sumbru al omenirii. Vă amintiți “Total Recall” cu Arnold Schwarzenegger? Cum erau pedepsiți “nesupușii”?  Li se lua aerul. Nu mai era livrat prin mega-ventilatoare… hmmm, totul să fie o simplă imaginație a unui bun scenarist? Omul nu își poate imagina ceea ce la un moment dat nu va crea. Prezentul este reflexia viitorului… 

Ce se întâmplă cu clima, cu schimbările bruște pe care le vedem cu toții? Iar noi? Noi ce facem? Nimic! 

Noi toți îi lăsam pe cei care ocupă scaune și functii să dea in “mod legal” dreptul străinilor să ne taie pădurile. Iar asta este CRIMĂ. Este o crimă planificată in viitor. Este genocid cu premeditare asupra generațiilor ce ar trebui să trăiască pe acest Pământ pe care venim fără niciun merit dar plecăm distrugând tot ce putem in timpul vieții … și, culmea, la trecerea dincolo nu luăm nimic. 

Am putea învața de la animale care nu ucid mai mult decât pot mânca, care trăiesc in respect și comuniune cu Natura. 

Ele, animalele au in codul genetic respectul pentru Mama Natură care ne oferă totul fără să ceară nimic. Ca orice părinte, Natura ne va răbda atât cât va putea după care ne va da o palmă să ne doară. 

Noii psihologi ne învață să trăim acum, să trăim prezentul. Dar asta nu înseamnă că ziua de mâine nu conteză. Vrei sa știi un secret? Și mâine are un prezent. O sa vezi mâine. Și dacă în “prezentul” zilei de mâine brusc nu mai poți respira? Cum mai trăiești prezentul? So, Wake-up! 

E simplu să nu facem nimic, asta nu implică riscuri. Dar riscul să rămânem fără aer, resurse și viață este major. Așa că asumă-ți viața și asta înseamnă să devii conștient și implicat. 

Eu am semnat deja câteva petiții in acest sens! 

Cel mai important ar fi un referendum

Îți las câteva linkuri către petițiile on line:

STOP DEFRIȘĂRILOR, START ÎMPĂDURIRILOR

PETIȚIE PENTRU SALVAREA PĂDURILOR ȘI DEMNITĂȚII ROMÂNIEI

Să vă meargă bine!